marți, 27 martie 2012

26 martie


Sînt curioasă ce urmează. În ţară şi în lume! Deocamdată e greu de prevăzut ceva, starea de confuzie pare să existe nu doar la noi, ci şi în lume, unde nu prea există lideri. Ori poate că ăsta e şi scopul, o mulţime amorfă, ghidată de oamenii fără chip. Ăia chiar ştiu foarte bine ce urmăresc!
La noi, am senzaţia că se încearcă, fără succes, impunerea unor lideri în Piaţa celor ce protestează. Numai că pentru asta un om ar trebui să aibă acea scînteie cărăra oamenilor de acolo le lipseşte. Probabil credinţa în cauza lor!
Pepet, singurul om care m-a convins, deşi nu se dă nici protestatar nici lider, a fost domnul care s-a aruncat de la balcon, deşi dezaprob astfel de gesturi.
M-a dezamăgit şi domnul Putin. Şi cu operaţia estetică şi cu lacrimile, chiar dacă nu au fost sincere. Mi se pare o greşală de imagine. El trebuia să rămînă tipul cu faţă de statuie la care doar ochii aceia cenuşii ca două pumnale dovedesc că e viu, nu să se maimuţărească operîndu-şi mutra şi cu atît mai puţin să verse lacrimi. Nu cu asta i-a pus la respect pe americani, iar ăia chiar au nevoie să fie puşi la respect, pentru că iar se gîndesc la blestemăţii.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu