29 septembrie

Azi e trist, iar eu sînt pesimistă.
Nu ştiu de ce, dar am impresia că atunci cînd nu e ignorată, cultura e pur şi simplu ameninţată.
Parcă nu mai avem nevoie nici de cultură, nici de educaţie şi nici de trecut. Desigur, oameni fără toate stea, mai ales fără apartenenţa la ceva, sînt mai uşor de condus în numele consumismului. Dar cei care au ridicat un altar societăţii de consum şi vor să o extindă la scară globală s-au gîndit la consecinţe ? Adica s-au gîndit că reversul medaliei, deloc atractiv, ar putea să-i pună în pericol şi pe ei ?

28 septembrie

Trecu şi eclipsa! Mai bine decît speram.
Cît despre politică, singura coerentă e cea pe care o face papa Francesco.
A luat faţa tuturor acum, cu vizita în America. Şi ce smetie le-a tras domnilor americani!
Oamenii simplii păreau însă încîntaţi, ceea ce înseamnă că mai e salvare şi pentru ei.
După un asemenea eveniment, chiar nu merită să discuţi despre ceea ce se întîmplă la noi. Ar fi păcat să strici frumuseţea acestor zile cu indivizii care pe aici îşi zic politicieni. Cît despre oamenii politici, bărbaaţii de stat, cei care ar putea face ceva pentru ţara asta, nu sînt lăsaţi şi oricum îţi ajung degetele de la o mînă ca să-i enumeri.

24 septembrie

Joi, zi de gătit.
Salată de toamnă
2 roşii din cele care mai există, potrivite sau una mai mare
1 gogoşar galben potrivit
1 ceapă roşie mică
10 cm praz parte albă şi verde
1/2 buc. cîrnat cu caşcaval sau polonez sau 50 g şuncă
2 linguri porumb din conservă
100 gr brînză feta sau telemea.
4 ouă de prepeliţă
2 linguri ulei de salaltă (de preferinţă măsline sau struguri)
1/2 zeamă de limetă
Se feliază roşiile (dacă aveţi din acelea mici puneţi 4 şi tăiaţi-le în două), se taie gogoşarul felii subţiri, ceapa peştişori, prazul şi cîrnatul rondele (dacă e şuncă, atunci cubuleţe), ouăle fiete tari tăiate în două, brînza cuburi se amestecă, se adaugă cele 2 linguri de porumb (cine vrea poate pune şi cîteva măsline verzi sau negre fără sîmburi) şi peste salată de pune uleiul amestecat cu sucul limetei, iar cine doreşte puţin piper. Nu se sărează pentru că o parte din ingrediente sînt deja sărate.
Se serveşte cu bucăţele de pîine prăjită (există gata prăjită în parole magazine)

22 septembrie

Festivalul Enescu nu a continuat aşa de bine cum a pornit. Din păcate!...
Încheierea a fost chiar pe un ton obosit, de parcă toată lumea abia aştepta să se termine. Oare ce se întîmplă cu noi ? Prea multe probleme ?!
Desigur, "Mezzo" nu a amintit de festival. Treaba lor! Cică facem parte din aceeaşi uniune şi ni se cere solidaritate! Cine mai are timp să creadă ?
Poate toamna asta să fie ceva demn de atenţie. Deocamdată sîntem sufocaţi de problema emigranţilor.
Ceea ce e trist, e că la cetăţenii noştri nu se gîndeşte nimeni. De unde să-i mai ajute pe alţii, mulţi dintre ei veniţi cu pretenţia să te ocupe şi să-şi impună propriile reguli, cînd la noi şi în alte ţări din zonă oamenii îşi duc zilele de pe o zi pe alta ? Are cineva impresia că dacă emigranţilor li s-ar aloca nişte case părăsite la ţară şi ceva teren pe care să-l lucreze chiar ar face-o ? Nu domnnilor, ei vor să stea pe ajutoare sociale, dar nu pe 130 de euro ca la noi (suma cea mai mare), ci pe sute de euro ca în ţările bogate! Şi mai vrea cineva să le plîngem de milă!

21 septembrie

Zi de echinocţiu şi de tot felul de evenimente.
Papa Francesco se află în Cuba. A vorbit unei mulţimi de 500.000 de persoane, mulţi tineri. Va merge în SUA şi va încerca să discute despre ridicarea embargoului. S-a întîlnit cu Raul Castro, dar şi cu alţi preşedinţi din America Latină veniţi la Havana. I-a făcut o vizită lui Fidel Castro la reşedinţa sa, cam 45 de minute şi i-a dus nişte cărţi. Superb! Poate pricep şi jurnaliştii noştri, majoritatea lachei ai americanilor, că lumea e altfel decît cred ei.
În Grecia, partidul actualului premier cîştigă iarăşi, dar nu ştim preţul pe care Grecia îl va plăti. Sper ca deminitatea grecilor să nu fie călcată în picioare de către mincinoasa de Merkel. Şi dacă încearcă, sper că grecii vor fi capabili să se apere, nu ca noi!
Tot de la Rai1 aflu că la Bruxelles nu se va discuta de cote obligatorii. Europa nu prea doreşte emigranţi. După cum se pare, se discută tot mai puţin de refugiaţi şi tot mai des de emigranţi economici. Şi cu tupeu, dacă nici nu au ajuns bine şi vor să ne impună reguli musulmane! Aici va terbui să avem toţi un cuvînt de spus. Cui nu-i convine cultura ţării în care ajunge, poate pleca înapoi!

17 septembrie

Zi de reţete. E toamnă, să găsim ceva potrivit.

Supă-cremă de dovleac.

O farfurie de dovleac turcesc (cel galben şi cu seminţe doar în partea de jos), tăiat cubuleţe.
2 cartofi mijlocii, tăiaţi şi ei cubuleţe
O ceapă mică sau 5 cm praz, parte albă
O bucată rădăcină de ţelină (cam 50 gr), tăiată felii subţiri pentru că fiebe mai greu.
Se pune totul la fiert, în apă cît să le acopere. Cînd legumele sînt suficient de moi se pasează cu mixerul (cel vertical) şi apoi se adaugă apă (caldă), cît vream supa de consistentă, se pune sare după gust, piper şi nucşoară,(cam 1/4 linguriţă) şi se lasă să mai dea un clocot.
Se serveşte cu crutoane şi cu smîntînă sau iaurt foarte gras.

15 septembrie

Azi e greu să scrii despre cultură. Ne mor încet valorile şi nu prea apare nimic în loc. Cît despre patriotism...
Ieri mă rugam pentru Cormeliu Vadim Tudor, dar Cerul nu a vrut să mă asculte. Probabil avea nevoie de el acolo, sus! În schimb aici, pe pămînt, noi avem tot mai puţini oameni buni, ataşaţi ţării, credinţei şi culturii universale. De ce se întîmplă toate astea nu ştiu, dar este evident că doar cei răi, egoişti şi fără caracter par să aibă noroc în lumea asta strîmbă.E greu de adăugat mai multe într-o zi atît de tristă.

14 septembrie

Azi e zi de mare sărbătoare, nu ar trebui să vorbesc despre politică.
Mă rog pentru d-l Vadim Tudor, ca pentru orice om a cărui viaţă e în pericol.
De acord cu tot ce a zis aseară Mircea Badea. În ultima vreme aveam de mai multe ori altă părere.
Mai ales cu observaţia că "democraţii" de la vest, inclusiv de peste Atlantic, au mare vină în ce se întîmplă în Siria şi nu numai. Acţionează doar unde au interes! Şi cînd au interes. Nu revin la americani, de data asta să vorbim de Europa.
Au fost în Anglia nişte prim miniştri şi existau conflicte armate grave în Irlanda de Nord, care, după cum îi spune numele, nu e a englezilor şi e catolică. Nu s-a aplicat acolo politica din Kosovo, dar cînd s-au schimbat nişte miniştri s-a făcut linişte.
A mai fost în Spania un prim ministru, pe numele lui Aznar. Se războia cu ETA. A şi pierdut alegerile pe o minciună tot legată de ETA. De el toată lumea a uitat, dar nici de ETA nu s-a mai auzit nimic.Coincidenţe ?!
Acum se războiesc cu Putin. Eroare gravă. Să-şi amintească doar un episod. Pînă ce ei decideau cum să ajungă în Kosovo (era în 2000), ruşii îşi instalaseră tancurile acolo! Eu zic s-o lase mai moale şi cu Putin şi cu cel pe care îl vor în Siria, altfel chiar îi înghit cei de la Isis, pe bune!
Şi mai e ceva. Ca să opreşti exodul de populaţie trebuie să le asiguri nu doar linişte. Cît au stat domnii europeni şi americani în Afganistan (vreo 12 ani mi se pare!), nu le-au construi ălora un spital, o şcoală, o fabrică, un drum mai bun, nimic! În schimb au pus mîna pe traficul de opiu! Ţi se face silă!!!

10 septembrie

O reţetă rapidă de salată de cartrofi.

3 cartofi mari, curăţaţi şi tăiaţi felii cam de 1/2 cm se fierb, se scurg  şi apoi se lasă la răcit.
Se toacă mărunt cam 5 cm dintr-un praz, partea albă şi se pune într-un castron, presărîndu-se1/2 linguriţă sare şi se lasă să se înmoaie puţin.
Separat se amestecă 250 ml iaurt cremos cu 1/2 legătură mărar tocat foarte fin şi cu 1 linguriţă praf de curry şi se toarnă peste prazul din castron.
Se rade um măr curăţat de coajă, acrişor şi nu foarte parfumat în castronul cu iaurtul şi celelalte ingrediente.
După ce s-au răcit, se adaugă şi cartofii şi se amestecă uşor.
Se lasă la rece 20 min. să se amestece aromele.
 E bună şi uşoară. Poate fi folosită ca atare sau garnitură lîngă grătar sau chiftele.

8 septembrie

Zi de sărbătoare religioasă. Urări de bine tuturor Mariilor.
Ar trebui să vorbesc despre cultură. Tocmai remarcasem că începe să ne preocupe.
Din păcate despre Festivalul Enescu se vorbeşte puţin, deşi e în plină desfăşurare, iar de transmis se transmite cîte ceva mai ales în miez de noapte.
Aştept totuşi evenimente culturale, aşa cum am început luna. Festivalul ambasadelor se pare că a fost o reuşită. Desigur cei care nu văd bine realizările Ministerului de Externe, au găsit imediat ceva de comentat!
Din păcate, deşi avem multe valori, nu ştim să le promovăm. Am văzut că facem încercări timide, dar nu cred că e destul. În săptămînile următoare am să încerc să sugerez cîteva idei.
Domnul director al Festivalului Enescu, care înţeleg că se retrage, s-a arătat nemulţumit că la următorul festival "Oedip" va fi prezentat în concert. Nici eu nu sînt fericită, dar dacă ar fi la fel ca unul din spectacolele anterioare, ori ca multe puneri în scenă aşa-zis moderne, dar care nu au legătură cu muzica, atunci mai bine în concert. Cel puţin vom avea certitudinea că Enescu nu se răsuceşte în mormînt!

7 septembrie

Mi-e silă de politica românească şi de cei care fac jocurile. Cînd nu ai dat curs la peste 300 de plîngeri ale guvernului (guvernelor, ca să fiu mai precisă) din 2012 încoace, cînd nu i-ai întrebat pe Blaga, Boc şi mai ales pe Băsesecu, nici măcar în urma unor denunţuri expicite, nimic, nici măcar în calitate de martori, cînd ai procurori mafioţi care au făcut jocurile, recunoscuţi chiar de tine, tu DNA şi mai ales şefii acestei oribile şi corupte instituţii, nu puteţi pretinde că reprezentaţi justiţia.
Pentru însănătoşirea situaţiei din ţară şi eliberarea noastră a tuturor de politicieni laşi şi interesaţi doar de binele lor, ar trebui să se întîmple următoarele:
1. Şefii din parchete, de la Înalta Curte şi din curţile de apel să fie aleşi prin vot de cetăţeni, la scrutin să poată participa doar persoane care au o foarte bună pregătire profesională, cel puţin 10, respetiv 15 ani vechime şi care să nu aibă condamnări la CEDO pentru abuzuri.
2. Limitarea la 2 mandate a tuturor funcţiilor eligibile, începînd de la consiliul local. Politicienii pot trece prin toate funcţiile eligibile, dar nu mai mult de două mandate pentru fiecare.Excepţia aici  poate fi doar funcţia de prim ministru, care are de altfel foarte puţine şanse de a avea chiar şi două mandate consecutive.
3. În viitoarea Constituţie să se prevadă că România va fi Republică Parlamentară, preşedintele urmînd a fi ales după inspiraţia alegerilor din Italia, ţară de care sîntem cel mai aproape şi unde o astfel de alegere a dat rezultate cel puţin în ultimii ani.
Vom termina în acest fel cu nostalgia dictaturilor şi a "tătucului" şi vom deschide probabil mai bine ochii nu doar asupra persoanelor pe care urmează să le votăm, ci şi asupra partidelor care ar putea accede la guvernare şi ce politică ar face acestea. Vom avea grijă să alegem mai puţin pe promisiuni efemere şi mai mult pe proiecte de durată.
4. Responsabilitatea  magistraţilor zică cine ce va zice şi împiedicarea pe viitor a serviciilor secrete să fie atît de clar prezente în viaţa politică. Ex.: după ce ai fost şef de serviciu secret ar trebui un minim de 3 ani în care să nu mai poţi ocupa funcţii nici măcar pe cea de ambasador, ci să te întorci într-un cadru, eventual universitar, dacă nu eşti capabil să lucrezi în privat sau să se ia exemplu de la străinii care ne tot dau lecţii.
Cît priveşte adjuncţii cu grade, să treacă cel puţin 3 ani de la un grad la altul şi 5 pentru cel de general., iar adjunctul să poată di numit doar cînd are gradul de colonel, nu cum s-a întîmplat cu d-l. Coldea.
5. Reintroducerea chiar şi în altă formulare a infracţiunii de subminarea a economiei naţionale, pentru că ceea ce fac unele instituţii de forţă e aservirea acesteia capitalului străin, prin distrugerea intenţionată a oricărei încercări a capitalului românesc de a intra pe piaţă.
Sper ca în ţara asta să existe şi oameni care îi vor binele şi mai ales să se trezească şi imbecilii de români, dacă tot îşi doresc "o ţară ca afară". N-au decît să şi-o construiască!. Pînă la ora asta ar fi trebuit să fie cel puţin de zece ori în stradă cu miile şi au fost doar de 2 - 3 ori cîţiva!

3 septembrie

Joi, zi de reţete.
Am căutat ceva dietetic. Pentru că foarte multă lume preferă cartofii, o salată rapidă.
1 kg cartofi se curăţă şi se feliază cam 1/2 cm grosime, se pun la fiert.
1/2legătură de mărar se spală, se toacă şi se amestecă împreună cu 250 ml iaurt cremos (10%grăsime), o linguriţă curry, sare după preferinţă şi o linguriţă oţet de mere.
Se toacă nu castravete mărunt (opţional), se stoarce prin presare, se adaugă în bol alături de celelalte ingrediente, apoi se rade un măr, de preferinţă acrişor şi nu prea aromat, iar la sfîrşit se adaugă cartofii, după ce au fiert şi s-au răcit. Se amestecă totul cu grijă, se adaugă puţin piper şi, dacă e cazul, încă un pic de sare.
Se lasă o jumătate de oră la rece să se pătrundă aromele.

1 septembrie

Prima zi oficială a toamnei, din păcate pe vreme caniculară.
Cultural, a început Festivalul Enescu. Deschiderea de duminică a fost excelentă, dirijorul fascinant prin originalitatea interpretării Rapsodiei nr.1 Minunat şi foarte modern, în cel mai bun sens al cuvîntului. Sper ca tot festivalul să fie la fel.
Acum mai sînt şi cele cinci zile culturale ale ambasadelor. Promiţător! Sper să ne trezim şi să ne întoarcem la adevărata cultură!
Şi o veste tristă. A plecat spre alte lumi marele bariton Dan Iordăchescu! Cu siguranţă va cînta acum în corul îngerilor, alături de mari interpreţi ai secolului XX, aşa cum a făcut-o decenii la rînd în viaţa de aici, spre bucuria noastră a tuturor. Nu-l vom uita şi cu ajutorul tehnicii, vocea sa va rîmîne mereu printre noi.