luni, 6 februarie 2012

Vineri, 3 februarie


M-am ferit să mă exprim referitor la ceea ce s-a întîmplat în ultima perioadă, tocmai pentru a nu fi tentată să judec emoţional. Consider că a trecut suficient timp pentru ca să pot analiza unele lucruri la rece.
Precizez că am rezerve faţă de toţi politicienii şi în special faţă de cei ce se află la putere, poate cea mai proastă reprezentare din ultimii 20 de ani.
Totuşi, nu pot să nu observ că:
1. Manifestaţiile au fost prea bine coordonate sau măcar „ajutate” de cineva care nu se vede şi asta mă irită, pentru că nu ştiu ce se întîmplă dincolo de disperarea oamenilor şi cine anume vrea să profite de ea.
2. Pot să cred în ieşirea spontană pe fondul unei nedreptăţi (cea făcută doctorului Arafat), care s-a transformat apoi în altceva aici în ţară. Nu o mai pot crede referitor la cei de afară, solidaritatea lor fiind, în cel mai fericit caz, stimulată. Românii nu sînt solidari.
Iar dacă orbim de diasporă, avem prea multe exemple care ne spun că nu sînt uniţi nici ei, cei de acolo, cu atît mai puţin că le-ar păsa de ce e aici.
3. Presa prea găseşte repede unele personaje, transformate imediat în capete de afiş. O tînără ce iubeşte democraţia, un tînăr în uniformă, o judecătoare nemulţumită de sistem, o altă tînără foarte bine pusă la punct cu problemele politice... Prea perfect ca să fie real, ar spune orice sceptic. Iar eu sînt sceptică, mai ales că am simţit pe propria piele indiferenţa presei la problemele reale şi grave, atunci cînd acestea nu le convin. Nu le poţi semnala nimic serios ca să le atragă atenţia, atîta timp cît ei nu am un anume interes pentru asta. Au preferinţe şi a vorbi despre ceva ce ei cred că e sacru, oricît de fals ar fi punctul lor de vedere, er fi a striga în pustiu. Deci eu nu mai cred că presa, indiferent care, luptă pentru adevărul de dincolo de adevărul lor de moment.
În consecinţă, nu avem nici politicieni, nici presă, nici societate civilă sispuşi să facă ceva cu adevărat. Se poate obţine un mai bine de moment, se poate elimina (pentru cîtă vreme oare ?) riscul dictaturii, dar pentru cine se vor face toate ? Pentru românii aflaţi în stradă, la limita răbdării ? Sincer, mă îndoiesc!
P.S. Fac o corecţie. Acţiunea opoziţiei de la Bruxelles a fost prima concretă, coerentă şi bine construită de cînd e USL. Bun şi la obiect discursul lui Victor Ponta!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu