Ar trebui probabil să vorbesc despre politica noastră şi a lumii, dat
fiindcă se apropie 9 mai, zi simbolică, fie pentru că e vorba de trerminarea
ororii cunoscute sub numele de cel de al II lea război mondial, dar şi aniversarea
independenţei noastre. Independenţa cîştigată cu mai binde de un secol în urmă
cu fapte de curaj a fost pierdută acum datorită unor laşi care se fac preş la
picioarele FMI, adevăratul conducător al unei mari părţi din această lume şi poate
cu fapte la fel de odioase ca în al doilea război mondial! Numai că aceste
fapte nu se văd, pentru că asasinatele economice nu sînt nici pe departe la fel
de vizibile ca bombardamentele.
Cît de perversă poate fi politica acestui FMI, care în teorie ar trebui să
ajute ţările în dificultate, o poate spune America Latină, care după un sfert
de mileniu de abuzuri, deşi credea că şi-a cucerit independenţa, în urma altui
sfert de mileniu de dominaţie, pare în sfîrşit să se fi trezit şi încearcă
să-şi recupereze demnitatea moştenită de la strămoşi. Aşa că, în săptămînile
viitoare voi vorbi despre America Latină. În politica noastră, la fel ca şi în
cea europeană, nimic interesant!
P.S. Nu ştiu ce se va întîmpla cu noul guvern, probabil va trece, dat fiind
că domnul Ponta a aplicat politica lui „pupat piaţa independenţei” cu
transfugii de la UNPR. E o mare dezamăgire, o înşelăciune fără jenă, din care
oamenii nu vor avea absolut nimic de cîştigat. Deşi nu mă gîndisem să vorbesc
despre asta, conseciinţele par a fi mai importante decît sîntem tentaţi să
credem, aşa că îmi voi amîna celelalte gînduri pentru mai tîrziu şi mă voi
ocupa de intenţiile reale ale domnului Ponta, ca să ne fie lecţie pentru votul
de la toamnă. Eu sigur nu voi vota USL. Dar nici nu am idee, deocamdată, cu
cine voi vota!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu