Am spus că voi ataca de azi cîteva clişee. Unul e cel al Uniunii Europene,
binefăcătoarea noastră a tuturor.
Ca să fie astfel, ar trebui ca între ţările Europei să existe solidaritate
în sens real. Nimeni nu se supără pentru adevăruri, ci pentru dubla măsură.
Probabil nu am fi ajuns la criza asta, ori nu la gravitatea ei, dacă ar fi
existat cu adevărat solidaritate şi nu intenţii ascunse frumos ambalate!
De cîte ori nu s-au prefăcut oare în ultimul deceniu cei de la Bruxelles că
nu văd ce fac guvernele Greciei, doar-doar pun mîna pe nişte insule ? Şi de
cîte ori au condiţionat intrarea sau după aceea fonduri şi alte ajutoare de
cedarea resurselor, ori a unor domenii profitabile din economia noilor primiţi ?
Cum ne-au „lichidat” nouă industria au făcut-o şi cu alţii, avem exemplul
Portugaliei, care şi ea ieşise dintr-un alt gen de dictatură, ori au sprijinit
unele grupări care nu aveau nici o legătură cu economia de piaţă şi cu atît mai
puţin cu democraţia, aşa cum au făcut, deloc dezinteresat, cu o porţiune
dintr-o ţară care avea dreptul să hotărască singură, nu să o bombardeze ei şi
americanii.
Aşa că, pînă ce puternicii Europei nu vor renunţa la nostalgiile păguboase
în legătură cu mai vechi sau mai noi
colonii, adio Europă unită!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu