23 aprilie

Azi e zi de sărbătoare: Sfîntul Gheorghe, cel care e reprezentat luptînd cu balaurul. Se încheie astfel o serie de sărbători creştine. De aceea pînă la 1 mai şi scrierea mea va fi atipică.

In primul rînd nu voi vorbi de politică. Nici măcar de cea mare, în care se atacă tot mai des catolicismul, marele duşman al cavalerilor negri ce conduc azi lumea. Papa Benedict mi s-a părut oboist, nu doar datorită vizitei în Mexic şi Cuba, ci a situaţiei generale în care se zbate lumea. Păcat însă că deontologii de prin televiziunile noastre nu au zis nici pîs despre vizita în Cuba şi a trebuit să aflăm informaţii (cît se poate de oneste), de la alte televiziuni despre un demers important, chiar dacă nu la fel de răsunător ca cel al vizitei anterioare, pe cînd papă era Ioan Paul al II lea.

La noi e vacanţă prelungită, oricum  ţara asta nu prea e condusă de nimeni, dar nici nu pare să-i pese.

In rest, cutemure, ceva confruntări pe ici pe colo, pe unde puternicii lumii au interese măcar să-şi vîndă armele, dar şi dovezi că oamenii se descurcă. Am văzut recent soluţia grecilor cu moneda virtuală, ceea c ear trebui să le dea fiori artizanilor euro, dacă ar avea bun simţ. Şi domnul Radu Tudor ar trebui să ceară scuze grecilor de rînd, pentru că prea des i-a confundat cu oamenii care i-au condus, ori nu cred că lui i-ar conveni să-l bage cineva în aceea oală cu Guvernul MRU.

Sper însă că zilele acestor sărbători au fost nu doar motiv de mîncare şi dormit, ci şi de meditaţie. Chiar avem nevoie!

P:S. Opoziţia se chinuie cu moţiunea de cenzură. Indiferent dacă reuşesc sau nu, tot nu ajută. La noi pe primul loc e ambiţia unor inşi care nu se ştie cum au ajuns în guverne şi parlament, nu interesul general. Şi măcar dacă ar fi capabili! Pentru că “intelectualul” MRU, ca şi “ntelectualul” Cotoi şi-au dat măsura. De unde naiba scoatem noi atîţia “intelectuali” de nu-i mai vedem pe cei autentici ? Indiferent de ce se va întîmpla peste cîteva zile, nu am de gînd să comentez prea curînd.