14 iulie

14 iulie, ziua Franţei, care sper să ne rămînă printe puţinii  prieteni. Au avut o sărbătoare frumoasă la Paris.
S-au purtat destul de frumos şi cu Grecia, faţă de cămătăreasa de la Berlin, destul dezamăgită că nu a fost susţinută în mitocănie. Acum am înţeles de unde i se trage şi domnului din deal... Noroc că e tăcut, altfel am avea avea parte de acelaşi tip de menifestări ca şi la Băsescu.
Credeam că s-au terminat emoţiile din cauza greşelilor de protocol, dar m-am înşelat.
Mai departe, sper ca Grecia să nu cedeze. Nu ştiu ce trebuie făcut, dar eu aş vinde cîteva insule chinezilor, s-o satur pe cămătărească de pretenţii ridicole. Pînă şi unele din ziarele de la ea de a casă au criticat-o.
În rest, la noi ca la noi! S-a trezit Băse şi imediat şi Udrea să dea lecţii. Ăstora chiar nu le e ruşine ? Se pare că nu, cum nu le e nici miliţianului de Blaga şi ţatei Alinuţa. Doamne fereşte!